Cu nimeni nu te-as inlocui

29 03 2009

In viata nu totul este corect.

Un banal cliseu pe care il evitam crezand ca viata o faci si o traiesti dupa pofta ratiunii. Un banal cliseu pe care il ocolim cu tact crezand ca trecutul, a trecut, prezentul este trait acum iar viitorul va sa vina.

Alergam din calea  cliseelor si le incorsetam pana la sugrumare in sertare pierdute ale ratiunii. Le pierdem, le ascundem, le incuiem.

Realizam pe drum ca le avem mai mult in vedere cu atat mai pregnant cu cat fugim mai repede de ele. Cu atat mai mult le dorim si le visam. Cu atat suntem mai fericiti cand le traim.

Vrem sa fim originali. Vrem sa depasim ceea ce s-a spus, s-a scris sau s-a cantat vreodata.

Vrem sa transcedem cotidianul, lumescul, perisabilul.

Vrem sa fim noi mai presus de orice. Vrem sa avem trairile si cuvintele noastre, pe care nimeni nu le-a mai avut pana acum.

Vrem sa dovedim. Vrem sa excelam.

Ajungem sa fim altcineva. Ajungem sa ne ascundem. Ajungem sa evitam. Ajungem sa ingnoram. Ajungem sa indepartam.

In final descoperim ca mintim ca sa nu ranim, ca ramanem atunci cand vrem sa plecam, ca plangem atunci cand ne-am fi dorit sa radem.

Si totusi, platim atat pentru evitarea lor, dar le evitam inca, mai mult de atat, le evitam pe cat de mult posibil.

Nu ma condamna pentru ca nu sunt asa. Nu ma evita pentru ca nu le evit. Nu ma indeparta pentru ca originalitatea mea se restrange la a imbtatisa cliseul.

In viata nu totul este corect.

Ajung sa realizez de fiecare data cand ma intreb:

de ce eu?

de ce mie?

de ce acum?

Anunțuri

Acțiuni

Information

2 responses

29 03 2009
Barbu

Unii își denumesc serviciul „fabrică” sau „uzină”. Alții doar se comportă și comunică precum niște roboței a căror idee de socializare (offline sau nu) o reprezintă tweet-ul și postarea de chestii obligatoriu legate de job. Chiar și când sorb dintr-o margueritta…

Ajungem să ne fie *diferitul* drept clișeu, iar când clișeele umane ies la suprafață uităm că fac parte din farmecul de-a fi… om. Trăiește-ți clișeele!

30 03 2009
Raluca Goia

Eu da….cu toate ca stii cum e, traim ca zoon politikon intr-o societate care ne defineste prioritatile, iar simplul fapt de a fi altfel, de a urma anumite prncipii (sa le zicem asa) in care crezi pt ca le simti ca facand parte din tine, te eticheteaza instant si….atunci se declanseaza instant si subconstient spirala tacerii.
Atunci simti ca nu poti fii impotriva curentului si te lasi dus de val….sau nu 🙂

Nu prea mai esti „conform societatii” atunci cand traiesti sentimente puternice, fie ele iubire, pasiune, ura, idiferenta. Atunci….in mod clar, ceea ce faci nu se mai numeste cliseu 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: