The struggle of (unfulfilled) romantic love

30 03 2009

Yesterday as I was looking out the window I sow my friends at last! They where dancing in the air, white and cold… I stood there, and more that I was watching, more that I seamed to hear them calling me:

“touch me”!

they where whispering slowly at first, but getting louder and louder. I opened the window and reached out with my bear hand. I tried to catch them, all if I could, but none came on my hand, until … at once I hearted again:

“don’t try to catch me, I’ll come to you”.

My hand was freezing when suddenly one snowflake, the most beautiful of all stopped dancing and came on to my finger, but just before it touched me, he slowly said:

I feel your passion and I shall burn with it

and melt in grace upon you skin

and then he touched my finger and tickled me with grace, it melted slowly and from cold became so worm… I had a question in my mind…and just before I said it loud, one snowflake told me that they feel the passion of the human being, and they all melt in burning love.

So silly…don’t you think? Snowflakes always melt when touching ones skin.

But no”, he said to me, like reading my thoughts even before they where clear, “we melt with passion but cry with empty souls. we touch their skin and turn to tears…

Next time you try to catch a dancing snowflake, don’t rush, he’ll come to you, he’ll feel the passion in your arms… your eyes… your lips, and he will melt, in love with you.

LATER EDIT

I wrote this post one winter ago inspired by the struggle of (unfulfilled) romantic love.





Para todos

30 03 2009

Functia poetica a limbajului presupune modul in care este concentrat mesajul poetic de la emitator spre receptor si constituie functia esentiala a artei verbale. Functiei poetice i se alatura functiei empatica, astfel mesajul reusind sa ajunga direct la receptor atunci cand acesta este cel mai disponibil.

Para todos dar in special pentru cei ce empatizeaza.

Para todos dar mai ales pentru cei vulnerabili ce vor sa se regasesca in tot, pentru cei care vor sa apartina unui loc, unui grup, unei persoane, unei idei, unei valori.

Persuasiv? Evident. Prin etichetare, tactica ganeralitatilor si  a oamenilor obisnuiti.

para todos? sau doar pentru cei enumerati?

para todos? in general toti iubim, suntem singuri, zambim, avem familie….

para todos? fiecare ne consideram oameni obisnuiti

Para mi? Sigur ca da.

Para ti? daca empatizezi…in mode cert.

Y una para los diferentes para los originales, para los revoltados, par los que no son considerados…normales







Cu nimeni nu te-as inlocui

29 03 2009

In viata nu totul este corect.

Un banal cliseu pe care il evitam crezand ca viata o faci si o traiesti dupa pofta ratiunii. Un banal cliseu pe care il ocolim cu tact crezand ca trecutul, a trecut, prezentul este trait acum iar viitorul va sa vina.

Alergam din calea  cliseelor si le incorsetam pana la sugrumare in sertare pierdute ale ratiunii. Le pierdem, le ascundem, le incuiem.

Realizam pe drum ca le avem mai mult in vedere cu atat mai pregnant cu cat fugim mai repede de ele. Cu atat mai mult le dorim si le visam. Cu atat suntem mai fericiti cand le traim.

Vrem sa fim originali. Vrem sa depasim ceea ce s-a spus, s-a scris sau s-a cantat vreodata.

Vrem sa transcedem cotidianul, lumescul, perisabilul.

Vrem sa fim noi mai presus de orice. Vrem sa avem trairile si cuvintele noastre, pe care nimeni nu le-a mai avut pana acum.

Vrem sa dovedim. Vrem sa excelam.

Ajungem sa fim altcineva. Ajungem sa ne ascundem. Ajungem sa evitam. Ajungem sa ingnoram. Ajungem sa indepartam.

In final descoperim ca mintim ca sa nu ranim, ca ramanem atunci cand vrem sa plecam, ca plangem atunci cand ne-am fi dorit sa radem.

Si totusi, platim atat pentru evitarea lor, dar le evitam inca, mai mult de atat, le evitam pe cat de mult posibil.

Nu ma condamna pentru ca nu sunt asa. Nu ma evita pentru ca nu le evit. Nu ma indeparta pentru ca originalitatea mea se restrange la a imbtatisa cliseul.

In viata nu totul este corect.

Ajung sa realizez de fiecare data cand ma intreb:

de ce eu?

de ce mie?

de ce acum?





DigiCafe – prima editie

29 03 2009

Joia trecuta am ratat PR Forum, l-am ratat astfel pe Bucrenci si am ratat piaristele. Da, imi pare rau, as fi vrut sa ajung. Am vazut insa cate ceva la Arhi si apoi franturi pe twitter. Bine, nu se compara cu prezenta fizica acolo…dar, m-am adaptat situatiei.

cup-of-coffeeDar joi nu a fost o zi lipsita de evenimente, pentru ca seara am fost la Loggia la prima editie DigiCafe, eveniment organizat de divizia de online a grupului RealitateaCatvencu. Ei se numesc acum F5 Media….ma rog. Ne-au intampinat cu sampanie…care a actionat somnoros la nivel de zi lunga. S-a discutat despre StartUp-uri…avident, tema aleasa in tandem cu prima editie…so, a StartUp itself.

Evenimentul nu a fost promovat, nu a fost anuntat, dar Loggia s-a dovedit a fi un spatiu muuult prea mic ptr atata lume. Evident, de la unii, de la altii (pt ca suntem atat de web 2.0) am aflat de evenimet 🙂 Chiar daca si-a propus sa fie un eveniment „relaxat” din punctul meu de vedere a fost destul de corporatist – la party-ul de dupa incercam sa mai discutam acoperind din rasputeri muzica electro la volum mare, poate data viitoare vom dansa la party …. poate!

Il recomand oricarui antreprenor in online, oricarui investitor, oricarui planor.

Urmatoarea editie va avea loc in aprilie dar probabil intr-o alta locatie.

Looking forward.





education = future (curs deschis de publicitate online)

14 03 2009

Asta am invatat eu de mica de la parintii si dascalii mei. Educatia iti asigura viitorul, viitorul pe care ti-l doresti.

blackboard-way-to-the-futureViitorul meu, asa cum il vad acum – in plan profesional – se afla aici, online, iar educatia mea profesionala a venit de la specialisti in domeniu, de la pionieri ai publicitatii online. Formarea mea ca om de publicitate online a survenit in mod autodidact, in mod empiric, fara manuale si cursuri, fara povesti de succes sau sabloane prestabilite. Am incercat, am intrebat. Am luat-o treptat si am cercetat. Nu aveam intrebari dar se iveau multe raspunsuri, nu stiam ce sa aflu dar aflam din ce in ce mai multe.

Fascinant. De succes. Atractiv. Provocator.

Asa pot numi acum, dupa 3 ani de media online, acest mediu publicitar.  Stiu destul dar nu suficient. Imi place mult dar nu atat cat sa ma satur. Ma intriga si ma debusoleaza atat cat sa vreau mai mult.

Cum arata online-ul? Ca o amprenta – niciodata la fel, dar intotdeauna identificabila. O infinitate de posibilitati, dar o certitudine incontensatbila individuala, unificatoare prin reprezentarea unui element comun la nivel de umanitate, diferentiatoare prin unicitate.

Breaking news!!!

Pentru cei ce stiu destul dar nu suficient, pentru cei ce vor dar nu stiu de unde s-o apuce, pentru cei privilegiati sa stie ca prin educatie cultivata si perpetuata poti avea un viitor pe una din treptele podiumului:

Recomandare de tip: du-te ma la scoala, s-a deschis cursul de primavara – Curs deschis de publicitate online

Vandut la afisare, contorizat la click si evaluat la lead, cursul de 2 zile va aborda teme precum:

– situatia pietei de advertising online in Romania, mecanismele acesteia si tendintele pentru urmatorii ani
– tipuri de campanii, tipuri de formate de publicitate online si exemple concrete de sincronizare a acestora
– tehnici de mediaplanning online (optimizari pre, in timpul si post campanie)
– tehnici avansate de analiza si optimizare (cum sa cresti rata de click fara a schimba bannerul etc)
– introducere in tehnologiile de adserving, prezentare, utilizarea eficienta a facilitatilor pentru optimizarea campaniilor
– folosirea corecta a microsite-urilor, proiectelor Beyond-the-Banner, a publicitatii contextuale, a marketingului viral, a campaniilor cross-media etc

Domnii profesori: Doru Panaitescu si invitatul sau, Alex Visa – pionierii 🙂

LATER EDIT:

Cursul a avut cel putin succesul asteptat, a fost sold out, asa ca urmeaza inca o runda in aprilie.

Era de asteptat, doar profii se numesc Doru Panaitescu si Alex Visa, experti in domeniul lor si excelenti pedagogi/ oratori.





Azi e ziua mea, zi frumoasa ca mine

11 03 2009

si-o sa-mi iau ghiocei ca sa-mi murmure ei cat de mult ma iubeeeeeeeeeeesc!

de ziua meaAstazi ignor raceala cu desavarsire, asa ca intre Nurofen, Coldrex si Vitamina C cu propolis, se poate strecura si un pahar cu sampanie 🙂 La tigari nu am renunatat asa ca tusesc….in continuu. But anyway, e ziua mea. Si se vede clar, e dupa sufletul meu – soare dar frig 🙂

Am primit flooori, cercei, casti, bluzite, rochitze, un superb album foto cu dedicatie cu tot – de la artist,  iaurt (cel mai original cadou, frumos impachetat, in amintirea curelor mele de slabire). Atat pana acum, dar va veni si shipping-ul de America (iupiii)!!!!

Cel mai important, am primit multe urari de bine, zambete si chipuri fericite. Sunt prietenii mei care imi sunt astazi alaturi. Sunt cei care ma cunsoc si nu ma judeca, cei care ma cearta si nu se supara, cei care imi spun clar ce au cu mine si ce nu au, cei care imi sunt mereu alaturi.  Datorita lor ziua mea este fabuloasa.

Astazi nu simt ca am febra, ca tusesc sau ca imi curge nasul. Pentru ei, astazi sunt frumoasa, imi sta parul bine, sunt aranjata si total neracita 🙂

Ei sunt cadoul meu preferat! (zilnic)

LATER EDIT:

Este deja sambata si inca nu a trecut racaeala. Am incercat tot, mai putin antibiotice. Ma enerveaza rau ca stau in casa si afara e soare. Acum am inceput o noua varianta de tratament: coldrex comprimate, albastru de metil, ceai de coji de nuci, miere cu lamaie, ridiche neagra scobita si cu miere inauntru.  Nu fumez, nu am mai fumat de ieri de la pranz.

And….now I wait.





THE IMMORTAL BELOVED

10 03 2009

Utterly impressive how sometimes words can be so fine chosen …that a million pictures can’t replace them.

Sweet whispers devoured by sorrow and pleasant inner pain open the gates of souls in love.

A lover knows only humility, he has no choice, he only dreams to unchain he’s lover’s soul, he looses all his strength, but within he’s lovers power he feels connected, reviled in the turbulent flood of endless desire and hunger for love’s taste.

One of the most beautiful love letters was written by Beethoven to his mysterious lover:

My Angel, my all, my other self

Just a few words today and that in pencil, yours – Only tomorrow will I know for certain where I am to stay, a worthless waste of time and such…

Why this deep sorrow…if we could be united, we would feel this pain no longer. Where I am, you are with me also. Soon we shall live together and what a life it would be.

The journey was dreadful. I did not arrive here until four in the morning. At the last stop, they warned me against traveling at night and tried to frighten me about a forest, but that only tempted me.

The coach had to go and break down on such a terrible road and for no reason, just a country road, and now I am held up completely. But I have found another and we will surely see one another soon. Today I hope…I have to see you…how ever much you love me, I love you more…Never hide yourself from me.

While still in my bed, my thoughts turn to you, my Immortal Beloved. Some of them happy, some sad. Waiting to see whether fate will hear us. I can live only completely with you or not at all. Yes, it must be.

I must go to sleep now. Be calm, love today, yesterday, what longing with tears for you, you, you’re my life, my everything. Farewell then, go on loving me

ever yours
ever mine
forever

L.





Dear mom,

7 03 2009

I am fine, don’t worry. I know that this is the first thing that comes into your mind when you think of me: if I am fine. Well, I know that you worry a lot and I am unable to stop you from doing that, I wouldn’t even want you to stop worrying. But please listen to me, I am OK. Really. You’ve done everything for me to be fine, and I am.

mother-love-by-leonel-dupreAnd like tomorrow is your day I want you to have it all, like I have it. I know that I am the most important thing for you and I would like you to know that you are the best for letting me know that every day. From you is that I have learned to make the people important to me feel important. It really feels great, you were right.

Don’t think that I want to flatter you now, but you are the way I project myself into the future, as a mother. I wish I could be the mom you are, the friend you are. I wish I could fall always on my feet like you do (sometimes I think you have 9 lives, like cats do), I wish I would never judge my children for their smoking, screaming, irrational behavior, thinning suddenly, wearing too much makeup, cutting their hair in the strangest ways, dating a lot, getting hurt a lot…. I wish I would be able to cry along with my daughter when she is hurt. You know mom, it is amazing how well you know me and how you can predict weather I am sad even though I smile or I am happy even though I say nothing.

Thank you mom.

These are just some of the thought I succeeded to catch while I was thinking about you. But you are beyond every word I can think of, read or pronounce in any language that I know.

But, mom, I think you even know all of these…as u are my personal wonder woman!





Playground

6 03 2009

Se pare ca nu mai apuc sa imi asez gandurile in ordine si sa scriu. Se pare ca I a plecat in state si sunt la dublu la birou. Sper sa se si para ca ma descurc excelent. Ceva de bine a iesit, pt ca am observat ca pot lucra ft bine cu B, ceea ce ma bucura 🙂

In alta ordine de idei, Ioana se tine de sotii asa ca eu o urmez, avand in vedere ca situatia ma si obliga – mi-a pasat o noua leapsa., iar eu nu ma pot abtine sa nu o iau. Astfel, in cele ce urmeaza, incadrez la categoria Playground noi (sau chair vechi) afiramtii despre mine.

1. Ce iti place sa faci atat de mult, incat ai plati pentru asta? – sa visez cu ochii deschisi

2. Daca ai afla astazi ca mai ai de trait exact 5 ani, ce ai face incepand de maine? – nu stiu, sunt inca in stare de panica, poimaine cred ca as avea un raspuns

3. Daca ai castiga un milion de euro neimpozabil, ai continua sa faci ce faci acum? – da, as spune la prima strigare, dar cred ca dupa prima croaziera in jurul lumii, la cei 23 de ani ai mei….nu m-as mai intoarce. As fi burgheza si lispita de griji, mi-as face zile amare doar la gandul ca ploua cand eu as vrea sa fie soare, ca el nu ma iubeste asa cum as vrea eu, ca am un rid de expresie in poza preferata….(sin nou, cu ochii deschisi)

4. Peste 15 ani, ce ai vrea sa scrie pe prima pagina despre tine, in cel mai important ziar din tara? Care ar fi titlul articolului? – fuck Madonna, have u seen Susie?

561608205. Ce vrei sa spuna prietenii tai despre tine la ceremonia ta funerara? -nu stiu ce as vrea sa spuna…dar cu siguranta mi-ar placea sa vina toti, sa planga prietenele mele, sa arate ravisant in costume mulate negre, cu ochelari mari, fumurii, de soare (se presupune ca mor la final de vara), sa aiba in mana batiste de matase albe si sa sa isi ascunda lacrimile care le inmoaie rimelul si creionul dermatograf. As vrea ca prietenii mei sa fie in costume negre garniste cu camasi alte si cravate negre, sa le tina pe doamne de mana si sa le consoleze sufernta. As vrea sa fiu incinearata totusi si ca drept pomenire sa mi se aprinda lumanari acolo unde simt prietenii mei ca sunt aproape de mine.

6. Dar pe piatra ta funerara ce vrei sa scrie despre tine? – (macabre intrebari) long live the goddess

7. Cand erai mic ce le raspundeai celor mari la intrebarea: Tu ce vrei sa te faci cand vei fi mare? – musafir. Musafirul mi se parea un job perfect, inca mi se mai pare. Musafirul vine in vizita, mananca, bea, se simte bine, rade, glumeste, sta in cel mai bun fotoliu, are vizibilitatea cea mai buna la TV, i se scuza indiscretiile, si apoi pleaca, fara sa stranga masa, sa faca ordine, sa spele vasele, sa dea cu aspiratorul, sa spele pe jos, sa aeriseasac norul de fum de tigare, sa duca gunoiul….Musafurul este…musafir.

8. Ce ai face daca ai sti absolut sigur, dincolo de orice dubiu, ca este imposibil sa esuezi? – as face tot posibilul, cu toata puterea fizica si intelectuala, sa esuez.

9. Ce ai vrea sa le spuna copiii tai nepotilor tai despre tine? – mama, si-a trait viata asa cum a vrut ea si a fost fericita pana si in nefericirea ei.

10. Daca ai putea acum sa te proiectezi in viitor, in ultima zi a vietii tale si sa iti iei un interviu, care sunt trei intrebari pe care ti le-ai adresa?

1. de ce te-ai complacut in atatea situatii si te-ai ascuns in spatele replicii: am rabdare?

2. de ce nu ti-ai operat dintii, ca sa poti sa zambesti si din profil fara sa sperii lumea din jur?

3. de cea ai acordat atata importanta oamenilor carora le era era poate frica de tine sau poate pur si simplu nu te placeau?





Eco

3 03 2009

Ecologia e si in Romania….sau mai bine spus, pe timp de criza invatam sa eficientizam.

Cumva sunteti plictisiti sa toooot aruncati in cutia de carton de sub castuele postale din bloc maculatura cu care Carrtreeefour, Cora, Domo, Praktiker, Hornbach, Real, Proges, Piritex si multe alte astfel de companii va infunda casuta postala?

Va enerveaza ca o data cu cele 40 de pagini care se strang in total, va aruncati si factura de mobil/ electricitate/ cablu – TV/ internet…si apoi va intrebati ce se intampla?

Probabil ca da. Eu, cu siguranta da. Si tanti care face curat in scara blocului se enerveaza sa care saptamanal atata maculatura aruncata in sila pe jos (pt ca la 36 de apartamente, o cutie cu o capacitate de 6 kg se umple rapid).

Se pare totusi ca anul 2009 are un start plin de entuziasm dus pana la extaz: vrem mai multi copaci!

Cine spune asta? pentru inceput Praktiker, Domo, Carrefour, Hornbach, Real si Proges.

Praktiker si Proges se misca in ritm normal, astfel trimit cam la 2 saptamani/ lunar un newsletter ce anunta promotiile in curs dar si diferite sugestii de amenajare/ decorare. Si iata, padurile pot sta linistite! Phiuuuuuuu

Din partea mea: bravos! 😉