Stefan Voloaca, Creative Director la Bigger Group – despre BucurESTI TU

29 11 2008

De la Stefan Voloaca, prin intermediul lui Cristi Manafu, despre BucurESTI TU

Care e ideea de baza?
Foarte pe scurt: brandingul de tara “de sus in jos”, comandat de autoritati si implementat de o agentie sau mai multe, nu face decat sa duca la o eterna si fascinanta confruntare de orgolii si interese. Putem insa porni de la ceva mai simplu. Orice drum incepe cu primul pas. Iar acest prim pas este sa transmitem un mesaj … ba nu … sa facem niste oameni sa constientizeze ca, desi isi baga p%#a in Bucuresti, ei sunt cei care fac acest oras un centru in plina efervescenta culturala, sociala si economica. Lucru confirmat si de parerea strainilor, de nenumarate articole, de toate succesele culturale ale romanilor in alte tari. De aici, ideea de a oferi oamenilor un logo care sa spuna asta: BucurESTI TU. Si, mai mult, dupa ce le transmitem acest mesaj sa-i convingem sa devina purtatori ai mesajului. Sa ia acest logo si sa se joace cu el, fix asa cum le trece prin cap. E un fel de “open source”, pe care oricine il poate reinterpreta. Poate fi pus pe ziduri, pe tricouri, pe brose, pe sepci, pe postere, pe site-uri, pe saturn! Poate fi pastrat in culoarea asta, poate fi facut portocaliu (sau rosu, ca sa fim echidistanti politic!), poate fi intins sau comprimat.

Cum ti-a venit ideea?
Profit de intrebarea ta, pentru a raspunde si la unele dintre comentarii, legate de originalitatea ideii. Am vazut ca s-a pomenit de Olimpiadele Comunicarii si de campania I AM sterdam. Pot sa spun cu mana pe inima 2 lucruri: habar n-am nici de una nici de alta si nici nu prea ma intereseaza. Mai exact, nu ma intereseaza pentru ca nu textul in sine este important. Demersul este cel care conteaza: bai oameni buni, noi facem Bucurestiul, hai sa-l facem mai cool si mai misto. In plus, nu-mi arog vreun copyright pe idee, oricine poate folosi cum vrea logo-ul, oricine il poate downloada de pe www.bigger.ro. Asa ca nu prea conteaza, daca seamana sau nu cu altceva. Nu vreau sa castig vreun premiu, vreau sa-l vad pe mii de tricouri!

Revenind la procesul de geneza, e destul de simplu. Am primit invitatia de a participa la Marketing Arena. Am inceput sa ma gandesc. Mi-a fost clar ca toata lumea va vorbi despre criza. Nu vroiam sa mai fac si eu asta, ca vorbesc destul in business-ul nostru. M-am gandit apoi la ce teme sunt “in trend” acum. Ar cam fi digitalul si ecologia. Aici e cool sa te invartesti acum. Ok, m-am pus pe treaba, cu pixul si o coala alba de hartie. Dupa 5 minute am realizat cat de conventional e demersul! Asa ca am rupt foaia pe care scrisesem cateva idei si am plecat la intalnirea (la care oricum intarziasem deja) cu un client, cu gandul sa o las pe mai tarziu. In secolele pe care le-am petrecut in trafic, mintea mea zburda pe campii, amestecand tot felul de idei. Dupa cum stie fiecare bucurestean, traficul asta poate transforma orice om normal intr-o fiara. In timp ce ma vaicaream interior despre acest “minor inconvenient”, mi-am adus aminte ce am simtit anul trecut la Zagreb, unde 8 masini reprezinta un ambuteiaj. Si anume, ca-mi lipseste aglomeratia din Bucuresti. Ca-mi lipseste orasul MEU! Ca locul meu e in Bucuresti. Si cam asta a fost. De aici, e doar munca de rafinare a ideii.

Cine sunt cei care o pot dezvolta? Si mai ales cum?
Oricine o poate dezvolta. Cum? Asta e intrebarea pe care o lansez eu! Am oferit un punct de plecare, astept raspunsuri!

Vezi si o implicare „oficiala”? Cine ar putea sa contribuie?
Hai sa spunem ca nu o exclud. Dar cred ca mai intai trebuie ca ideea sa prinda viata independent, prin forta noastra, a comunitatii.

Crezi ca ar fi o idee buna pentru companii sa o sustina intr-un fel sau altul?
Ha ha. Nu m-am gandit la companii, pana acum. Am luat o pauza de publicitate! Nu stiu … iti raspund in alt interviu.





despre bloggeri

29 11 2008

In mod normal….in societatea in care ne aflam, daca se intampla o intamplare ce la un moment dat atinge un apaogeu din punct de vedere mediactic, aceasta intamplare trebuie cercetata.

Acum, se intampla blogul. Este controversat, este iubit, este urat….deci este de discutat despre el. Bun, si daca s-a tot discutat si nu s-a ajuns la nici o concluzie relevanta atunci trebuie in mod imperativ, cercetat. Ceea ce evident s-a si facut. Mai precis, Eliza Rogalski a facut acest lucru si a prezentatla Zilele Biz rezultatele unui sondaj realizat cu 19 bloggeri selectati din Top 30 ZeList.ro.

What Are You Sinking About by Eliza Rogalski





BucurESTI TU

28 11 2008

bucurestitu1





semiotica sau genetica?…inspired advertising

28 11 2008

Din ciclul Inspire 2009, am aflat o nou expresie cu care nu numai ca nu eram familiara, dar nu o cunosteam nici conceptual.

Alexandru Israil a vorbit la un moment dat de conceptul „meme„. Astfel, Alexandru asociaza acest concept cu logo-urile unor produse, logo-uri ce au ramas in memoria colectiva.

Evident, am simtit revolta! Eu am invatat semiotica si, conform lui Ferdinand de Saussure, reprezentant al scolii semiotice, ceea ce desemna Alex ca fiind „meme” era este desemnat ca fiind semn. Astfel, Ferdinand de Saussure sustine ca semnul este un obiect fizic cu semnificaţie sau “un semn constând din semnificant şi
semnificat”. Semnificantul este imaginea semnului aşa cum îl percepem – urma pe hârtie sau sunetele în aer; semnificatul este conceptul mental la care se referă. Acest concept mental este cam acelaşi la toţi membrii aceleiaşi culturi, care vorbesc aceeaşi limbă.

Iar daca ne raliem pe pozitia lui Charles S. Peirce, logo-ul prezentat de Alex este un simbol. Simbolul este un semn a cărui conexiune cu obiectul este o problemă de convenţie, înţelegere mutuală sau regulă. El comunică numai ceea ce oamenii au stabilit că reprezintă. Crucea roşie este un simbol, numerele sunt simboluri.

Acum, am cercetat si conceptul utilizat de Alexandru, intr-un mod revolutionar pentru ceea ce eu cunosteam. Astfel, meme este un concept evoluţionist interesant introdus în 1976 de biologul Richard Dawkins în cartea sa „Gena prin ea însăşi„, ea defineşte ipotetica unitate de informaţie culturală moştenită, utilizată şi transmisă de individ.

Aşa cum gena este o unitate informaţională macromoleculară, purtătoare de caracteristici biologice, structurale şi interactive ale individului, meme este simbolic vorbind o genă informaţională mentală, o purtătoare specifică de informaţie culturală.

În evoluţia sa în mintea umană se creează anumite modele ale ambientului şi ale relaţiilor dinamice şi valorice ale individului cu ambientul.

Aceste relaţii individ-realitate, individ-individ, sau individ-colectivitate, selectate prin criteriile eficienţei, devin stabile, şi se manifestă prin comportamente sistematic repetate, exersate şi perfecţionate, generând strategii operante sau evaluante, prin care individul îşi rezolvă din ce în ce mai bine nevoile de supravieţuire.

Memele pot prelua şi transmite între generaţii anumite caracteristici observaţionale, gestual interactive, intelective, emotive, sau mixte, ele reflectând modul în care subiectul în evoluţie a creat şi dezvoltat anumite raporturi cu realitatea, cu sine şi cu semenii.

Memele evoluează în timp, sunt perfecţionate sistematic prin efortul dinamic şi cognitiv individual şi colectiv, ele oferind individului şi societăţii metode din ce în ce mai performante de a înţelege realitatea ca macro mecanism fenomenal-cauzal şi a o utiliza pentru optimizarea calităţii vieţii.

Memele se transmit între generaţiile succesive de indivizi, ele pot particulariza informaţional şi afectiv personalităţile, le pot dărui diferite tendinţe implicante şi diferite posibilităţi de a pune şi rezolva probleme fundamentale.

Spre exemplu religiozitatea se poate trata ca tendinţă sufletească şi intelectivă creată de meme specifice, religia cuprinzând un ansamblu complex de raportări ale individului la o realitate personalizată, tratată fie ca o supra-individualitate atotputernică, sau ca o creaţie a unei supraconştienţe divine, atotcunoscătoare.

Limbajul este şi el privit ca efect al unor meme specifice, moştenite sistematic, prin intermediul cărora individul dobândeşte capacitatea de a organiza şi abstractiza obiectual şi procesual universul, amplificând posibilităţile de supravieţuire în condiţii dificile.

Se face ipoteza că memele interacţionează între ele generând complexe de meme noi cu potenţiale interactive, conceptuale şi evaluante superioare, dar ele se pot şi inhiba unele pe altele, construind personalizări cu diferite deficienţe comportamentale.

Teoria existenţei şi acţiunii memelor, ca surse ale personalităţii, este încă în discuţie, unii cercetători înclinând să o accepte ca utilă, iar alţii o resping, ca încă nedovedită ştinţific.

Ce observ?

Suntem din nou dezamagiti de limbajul pe care l-am asimilat de-a lungul vietii prin identitate culturala si simtim nevoia de a descoperi noi analogii care duc la inventarea a noi sensuri pentru multe cuvinte. In publicitate mai mult ca nicaieri! Probabil ca vrem sa fim inspirati, sa demonstram ca suntem inspirati asa ca ne inspiram pentru inspiratie din ceea ce ne este cel mai la indemana: limbajul.





BucurESTI TU

27 11 2008

Marketing Arena, competitia leilor din advertisingul romanesc pentru strategia inspirata a anului 2009, sau cum ar spune Cristi Manafu Marketing Arena este un concept inedit, si putem spune ca este un eveniment in sine.

participanti:

Razvan Matasel (Managing Partner, Arsenoaiei & Matasel),

Stefan Stroe (Strategic Planning Director, Grey),

Craita Coman (Managing Partner, Bad Brand),

Razvan Capanescu (Creative Director, Publicis Romania),

Bogdana Butnar (Managing Director & Head of Strategy, MRM Partners),

Elena Ionita (Planning Director, Leo Burnett),

Costin Radu (Managing Director, IQads),

Sorin Tranca (Managing Partner, Friends Advertising),

Mihai Gongu (Deputy Creative Director, Graffiti BBDO),

Stefan Voloaca (Creative Director, Bigger Group)

juriul:

publicul prezent la eveniment (printre care si eu – eu am votat pentru Stefan Voloaca pentru originalitate si spirit salvator prin cultura, Razvan Matasel pentru pragmatism si Elena Ionita pentru initiativa patriotica pentru celebrarea unui eveniment marcant pentru Romania)

Andreea Nicolcea (Senior Brand Manager, Prigat),

Monica Iavorschi (Director General, Arctic),

Bogdan Tataru (Marketing Communications Manager, Microsoft Romania),

Stefan Teodorescu (Marketing, Director, Fabryo Corporation),

Carmen Soare (Marketing Director, ING),

Adelina Pasat (Marketing Manager Germanos),

Tudor Marginean (Marketing Manager, Scandia Romana).

Castigator a iesit proiectul Elenei Ionita, dar afinitatea cea mai mare la public a dobandit-o proiectul lui Stefan Voloaca.

Proiectul sau m-a prins din prima pentru ca este profund orientat catre orasul in care m-am nascut: Bucuresti, oras pe care nici nu stiu daca il iubesc…daca il urasc. Este orasul in care m-am nascut. E grav. Sunt indiferenta, si asta e grav. Sau poate nu sunt informata. Stiu mai multe despre Sibiu decat despre Bucuresti. da’ bine…Sibiu….capitala culturala europeana. dar Bucurestiul??? Este orasul in care traiesc de 22 de ani. Eu fac parte din Bucuresti.

Ideea lui Stefan este…cam ProTV-ista, dar sunt sigura ca va prinde si va starni interes. Pe noi ne-a captivat!

BucurESTI TU





Viata este ceea ce se intampla in timp ce planificam viitorul

27 11 2008

In filmul Parfum de femeie exista o scena de neuitat in care orbul (interpretat de Al Pacino) invita o fata la dans si ea ii raspunde:
– Nu pot, logodnicul meu va sosi in curand. La care orbul ii raspunde:
– Stii, viata se traieste intr-o clipa, si o ia la un tango. Cel mai bun moment al acestui film este aceasta scena de 2 sau 3 minute.

Multi traiesc alergand dupa timp, si il ajung doar cand mor, fie de un infarct, fie de un accident pe autostrada pentru ca goneau prea tare pentru a ajunge la timp. Altii sunt prea nerabdatori sa traiasca in viitor, ca uita sa traiasca in prezent, care este unicul timp care exista cu adevarat.

Toti avem pe aceasta planeta acelasi timp, nici mai mult, nici mai putin de 24 de ore pe zi. Diferenta sta in utilizarea acestor ore de catre fiecare dintre noi. Trebuie sa invatam sa profitam de fiecare moment, pentru ca, dupa cum zice John Lennon: „Viata este ceea ce se intampla in timp ce planificam viitorul„. (chiar si in timp de criza)

Later edit

Pe principul daca nu muncesti, nu gresesti – daca nu scrii nu ai cum sa o dai si in balarii.

Asa ca azi am observat (am observat e diplomat spus, mai exact mi-a spus Patrick, dar intr-un mod ffft diplomat) ca am dat-o si eu in balarii cu postul de mai sus. Nu ca nu as crede in el…cred ft mult ca deaia l-am postat, numai ca aceste cuvinte nu-i apartin lui Patrick Andre de Hillerin, asa cum am crezut eu cand l-am primit pe mail de la un prieten. Bun, articolul lui Pareick este savuros, iar daca pana acum nu l-ati citit, puteti sa o faceti acum aici.

Voi sterge acum semnatura lui Patrick din articolul meu initial.







Be inspired!

27 11 2008

Melodia asta ma revigoreaza imediat! Parca ma vad all dressed in Prada….si cu geanta de la Furla, evident! Si daca simt ca lesin, mananc un cub de branza!